Bucurii de copii

In sfarsit a venit vremea frumoasa, soarele, primavara in adevaratul sens al cuvantului. Deja timpul zboara cu o rapiditate iesita din comun. As vrea ca ziua sa aiba 48 de ore si poate atunci as putea sa rezolv tot ce imi propun. Zilnic iesim in parc la joaca. E minunat ca nu mai trebuie sa ne imbracam gros. Matei isi petrece timpul la tobogan, la leagan si la nisip. Se aud numai rasete de copii, parinti care ii tot cearta sau ii alinta, zgomote de galetuse, de lopetele. Cand iesim afara Maria doarme in marea majoritate a timpului, dar atunci cand este treaza rade la toata lumea si se agita de zor ca sa fie luata in brate. Si-a descoperit si ea o noua pasiune, si anume leaganul. Se bucura nespus cand o dau in leagan, toata lumea e a ei.
Ma gandesc cu groaza ca la un moment dat va trebui sa revin la munca. Eu ador momentele astea, mie imi place la nebunie sa stau 100 la suta din timp cu piticii mei. Vorbesc cu alte mamici prin parc si ele imi tot spun ca asteapta cu nerabdare sa revina la munca, le e dor sa socializeze etc. Eu nu-mi doresc acest lucru. Eu vreau sa stau acasa cu puii mei scumpi, sa fiu in permanenta langa ei si sa-i protejez. Cine stie, poate voi primi vreo avere de la ''matusa Tamara'' sau voi castiga la 6 din 49 si atunci nu va mai fi nevoie sa revin la munca. Visez frumos, nu-i asa? :)

Matei se joaca

De cand a facut 2 anisori Matei a meu s-a schimbat foarte mult. Daca intre 1 an si 2 ani a reusit cu adevarat sa ne puna rabdarea la incercare, baietelul meu este acum de nerecunoscut: are o rabdare de fier pentru varsta lui, comunica din ce in ce mai bine cu noi, este mult mai ascultator. Recunosc ca inca nu am aflat ce inseamna crizele specifice care apar intre 2 si 3 ani (gen urlat, aruncat pe jos, tavalit) si sper sa nu aflu vreodata. Spre deosebire de alti baietei de varsta lui, Matei nu prea este atras de masinute, trenulete, motociclete. Am descoperit cu mandrie si mare surpiza ca lui ii plac jocurile de memorie, de asociere, de constructie, adica cam tot ce inseamna joc cu piese, cartonase etc. Are o rabdare de fier. Acum vreo 2 saptamani a petrecut mai mult de o ora cu un joc de memorie. Mi le cere zilnic, pe rand. Baietelul meu care pana acum vreo 2 luni nu avea rabdare sa stea mai mult de un minut intr-un loc, acum sta si se joaca cu atentie si pricepere. Ma minunez zilnic de evolutia lui. Sunt mandra cand il vad ca vorbeste din ce in ce mai bine, cand il aud numarand pana la 10, cand il vad ca stie toate culorile, toate formele geometrice principale etc.

Primavara in parc

Azi am iesit cu piticii in parc. Nu mai vazusem parculetul nostru drag de mai bine de 2 luni. Imi lipseau mult aceste iesiri. Am petrecut 2 ore tare frumoase sub razele soarelui si in rasete de copilasi. Matei a fost intr-o forma maxima. Prima oara am vizitat spatiul de joaca. Piticul meu a redescoperit toboganul cu chiote de bucurie. Ma striga sa-mi arate fiecare miscare pe care o facea. Era tare entuziasmat. Ma gandeam ce frumos e sa fii copil, cat de putin iti trebuie ca sa fii fericit la maxim. Si eu am fost de o veselie iesita din comun vazandu-l pe el cum rade. M-am bucurat ca pitica mea a respirat aer curat si mi-a parut rau ca am uitat sa-l rog pe tati sa ne monteze carutul sport. De maine va vedea si ea tot ce o inconjoara (sper sa nu se schimbe vremea). Presimt ca ne asteapta o primavara frumoasa cu jocuri multe in parc.